Busola E din ce în ce mai greu. Oamenii îşi pierd busola pe neaşteptate. Vremurile sunt tulburi, nu e de glumit. Nu prea e timp de bla, bla, bla-uri. Contractele îngheaţă, nu se mai mişcă nimic. Ar trebui să fie o rază de speranţă. Nu e. Dar speranţa nu ţine loc de strategie. Şi acum, poţi să ai strategie dar dacă nu ai mijloace cum să te descurci? Grea întrebare. Nu prea ştiu să-i răspund, recunosc. Si totusi, exista o busola interioara care functioneaza, tu trebuie sa o mentii in forma si sa inveti sa o folosesti. Mila Ajuta-i si tu pe alţii cum poți. Mila e un sentiment puternic, devastator. Dar uite că mi-e milă şi de mine un pic, îți zici. Mă privesc uneori cu milă şi-mi vine să râd, ha, ha, ha, îți zici. La sfârşit îmi zic că, îți zici, dacă tot mi-am luat porţia de milă, pot să lupt mai departe. Când dai o mână de ajutor altora ți se deschide în Plan Spiritul o poartă. Trebuie doar să o vezi. Și pentru asta trebuie să-ți deschizi inima. Omenia Parcă nu mai ai timp şi nu-ţi mai vine să fii omenos. Dacă din propria ta eroare de calcul sau din ghinion sau ajutat de alţii, ai nimărit în tabăra celor disperaţi parcă te lipseşti de omenie. Orice argument pentru păstrarea omeniei în astfel de situaţii e inutil. Te înrăieşti. Te strângi ghem în tine. Simţi că devi un paria. Prietenii te evită. Pe stradă lumea bună te ocoleşte. Cunoscuţii întorc capul să nu te vadă. Şi, perversitatea perversităţii, întrega lume îţi plânge de milă. Dar nimeni nu întinde o mână de ajutor. Şi atunci ai două variante: ori te înrăieşti până la capăt ori lupţi să te salvezi. Cât de mic ești cu adevărat?! Când eşti mic, eşti mic. Dacă eşti mic şi vrei să intri în afaceri, vei simţi din plin că eşti mic. Dacă eşti mic şi vrei să intri în politică, vei simţi din plin că eşti mic. E valabil şi pentru alte situaţii. Dacă ai neşansa sau proasta inspiraţie să rămâi mic toată viaţa e cumplit. Acum, mic, în acest post înseamnă un anume lucru. Sunt oameni mici care trăiesc netulburaţi de zvârcolirile lumii. Să reformulez când eşti mic şi vrei să urci şi nu reuşeşti vei simţi din plin că eşti mic. Se vor îngriji să-ţi demonstreze asta. Se vor îngriji să te facă să simţi că eşti mic, cât eşti de mic. Se vor îngriji să simţi usturimea micimii pentru că asta le dă singura măsură a mărimii lor. Alta n-au. Ai încredere în tine însuți! Când eşti mic şi vrei să urci nu te lua după prostiile din cărţile motivaţionale, bla, bla, bla că o să mori de foame. Pune de-un război. Pune la cale un război. Dacă vrei să urci în televiziune stârneşte un război între compartimente, între şefi. Fă-i să se bată pentru tine. Numai aşa vei sălta în clasament. Nu te lua după lălăielile momentului, s-a dus vremea cumetriilor, amantlâcurilor de pe platou, în văzul lumii. Băieţii deştepţi vor acum bani aşa că vor sacrifica bucuroşi pe orice tâmpit care se mai crede pe moşia lui în Capitalismul Vălurit şi Văluritor. Gata, Secolul XX al pilelor şi relaţiilor s-a dus, e mort şi îngropat. Acum foamea de bani e Regina şi Călăul mulţimilor destrăbălate de la un capăt la altul al planetei. Baftă. Nu te invidiez, oricine ai fi. Când trebuie să-ți suni prietenii?! Hai, fruntea sus! Nu disperaţi. Trebuie să găsiţi soluţii. Nu vă însinguraţi dacă aveţi necazuri. Căutaţi oameni adevăraţi care vă pot înţelege cu adevărat. Vă ţin pumnii. Când sunteţi disperaţi sunaţi pe toată lumea. Unii vor strâmba din nas dar poate că vor fi ş unii care vă vor ajuta. Dacă nu sunaţi pe nimeni cum puteţi şti? Sunaţi fără frică. Criza Criza e un eveniment complex care te loveşte câteodată pe neaşteptate fie că eşti un om oarecare, fie că eşti VIP, preşedinte de ascoiaţie blocatară sau preşedinte de ţară, o ţară, o firmă, o companie, un mall, un supermarket, o armată rătăcită în deşert, un oraş sau un orăşel, o gaşcă de prieteni la cataramă. Uneori poţi zări semnele. Alteori nu. În general e bine să deschizi ochii şi să-ţi iei măsuri de siguranţă. O criză se anunţă în privirile prietenilor, în unele bârfe care apar ca din senin sau când apar nişte zvonuri despre o companie, un partid, sosirea extratereştrilor sau căderea unui meteorit. Cum vorbim în public?! Hei, ţi-e cumva jenă de ceilalţi? Nu ştii prea multe, nu ştii să susţii o conversaţie? Ai gura lipită cu scoci? Scotch? Zi drept, ţi s-au tăiat picioarele. Hai, deschide gura Să nu-ţi fie ruşine de tine! Nu-i nimic, o bâlbă? Se rezolvă. Mâine o să scoţi alta! Dar asta înseamnă că înveţi. Nu lua în seamă bătaia de joc, nu te închide în tine însuţi! O duci greu, te-au tras în piept, te-aualungat?! Şi ce dacă?! Ţi-au făcut un bine! Ia gândeşte-te un pic! Eşti un om liber, nu uita asta. Învaţă să vorbeşti! Ai prins şpilu?! Negociatorii de succes De multe ori, treburile sunt deja aranjate, nu trebuie să faci nimic, totul curge de la sine, ai job, ai maşină focoasă, ai timp liber, bani, fete. Tatăl tău s-a ocupat de toată tevatura, mama, un unchi putred de bogat. Dacă nu faci parte din povestea asta atunci trebuie să te gândeşti serios că sunt situaţii în care cineva trebuie să-ţi dea o mână de ajutor şi să negocieze diverse lucruri în folosul tău. Ai grijă cum îţi găseşti negociatorii de succes care să te ajute să ai succes. Nu prea găseşti oameni dispuşi să negocieze pentru tine dar imaginează tu un scenariu inteligent care, odată intrat pe rol, face lucrurile să meargă de la sine. |